{"id":679,"date":"2015-09-10T10:03:54","date_gmt":"2015-09-10T10:03:54","guid":{"rendered":"http:\/\/www.saranghanguk.ro\/?p=679"},"modified":"2015-09-10T10:03:54","modified_gmt":"2015-09-10T10:03:54","slug":"gayageum-ul-instrumentul-traditional-coreean","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.saranghanguk.ro\/index.php\/2015\/09\/10\/gayageum-ul-instrumentul-traditional-coreean\/","title":{"rendered":"Gayageum-ul – instrumentul traditional coreean"},"content":{"rendered":"

Gayageum sau kayagum este un instrument tradi\u021bional coreean cu 12 corzi, desi unele variante mai recente au 21 sau un alt numar de corzi.
\nIn prezent, Gayageum este probabil cel mai cunoscut instrument muzical traditional coreean, usor de observat atat in dramele istorice, cat si in spectacolele pe care coreenii le dau cu diverse ocazii la ei in tara si cele organizate de misiunile diplomatice coreene din alte tari. Este conexat cu alte instrumente muzicale asiatice, cum ar fi guzheng-ul chinezesc, koto japonez, vatga mongolez si \u0111\u00e0n tranh vietnamez.<\/p>\n

Istoria<\/strong><\/p>\n

Potrivit “Samguksagi” (\uc0bc\uad6d\uc0ac\uae30,\u4e09\u570b\u53f2\u8a18) (1145), o istorie a Celor Trei Regate ale Coreei, Gayageum a fost dezvoltat \u00een jurul secolului al VI-lea, \u00een confedera\u021bia Gaya, de regele Gashil (de asemenea, cunoscut sub numele de Haji Daegaya), dup\u0103 ce acesta a observat un instrument vechi chinezesc. El i-a ordonat atunci unui muzician pe nume Wu Ruk sa compuna muzica care sa poata fi cantata la acel instrument. Numele original al instrumentului a fost gayago, devenind mai tarziu Gayageum. Gayageum a fost apoi \u00eembun\u0103t\u0103\u021bit \u00een continuare de Wu Ruk in timpul domniei lui Jinheung, in timpul dinastiei Shilla.<\/p>\n

Anticul gayageum al regelui Gashil a purtat mai multe nume, printre care beopgeum \ubc95\uae08 (law-zither \u2013 zither este numele atat al unei clase de instrumente muzicale cu corzi, cat \u0219i al anumitor instrumente speciale, din aceast\u0103 clas\u0103. Cuv\u00e2ntul “zither” este o redare germana a cuv\u00e2ntului latin \u201ccithara\u201d, din care, de asemenea, a derivat cuv\u00e2ntul modern “chitar\u0103” \u2013 n.r.), pungnyu\ud48d\ub958 (elegan\u021b\u0103) sau Jeong-ak \uc815\uc545 (muzic\u0103 dreapta) si, apoi, ultima varianta: gayageum.<\/p>\n

\u00cen mod normal este asociat cu acompaniamentul pentru muzica de curte, muzica de camer\u0103, precum \u0219i c\u00e2ntece lirice. Acest tip de Gayageum are un spa\u021biu mai larg \u00eentre corzi \u0219i red\u0103 muzica in tempo mai lent, cum ar fi Yeongsan-hoesang \u0219i Mit-doduri.<\/p>\n

Sanjo gayageum se crede c\u0103 a evoluat \u00een secolul al XIX-lea, odata cu apari\u021bia muzicii Sanjo, ceea ce \u00eenseamn\u0103 literalmente melodii dispersate (Sanjo este un stil de muzic\u0103 tradi\u021bional\u0103 coreean\u0103, ce implic\u0103 un solo instrumental \u00eenso\u021bit de tobele janggu, un tambur \u00een form\u0103 de clepsidr\u0103 \u2013 n.r), o form\u0103 muzical\u0103 care implic\u0103 tempouri rapide \u0219i ceva improviza\u021bie. Versiunea Sanjo gayageum a instrumentului are spatiul dintre corzi mai apropiat \u0219i o lungime mai mic\u0103 pentru a le permite muzicienilor sa cante pasajele rapide necesare pentru Sanjo. Sanjo gayageum este acum cea mai r\u0103sp\u00e2ndit\u0103 form\u0103 de gayageum.<\/p>\n

Gayageum-urile tradi\u021bionale folosesc corzi de matase, de\u0219i, \u00eenc\u0103 din secolul al XX-lea, unii muzicieni folosesc corzile din nailon. Versiunile moderne ale gayageum cu mai multe corzi folosesc adesea corzi \u00eenf\u0103\u0219urate in nailon de otel, similare cu cele utilizate pentru guzheng chinez. Corzile de alam\u0103 au fost, de asemenea, introduse pentru a produce un sunet mai tare, care este preferat pentru a \u00eenso\u021bi dansul. Pentru a canta muzic\u0103 modern\u0103 a fost inventat gayageum-ul cu un num\u0103r mai mare de corzi. In prezent, sunt disponibile pe piata variante de gayageum cu 13, 17, 18, 21, 22 sau chiar 25 de corzi. Varianta de gayageum cu 21 de corzi se g\u0103se\u0219te \u00een mod normal \u00een Coreea de Nord.<\/p>\n

Constructia<\/strong><\/p>\n

1.<\/strong> Beobgeum gayageum<\/em> are 160 de cm lungime, 30 de cm latime si 10 cm ad\u00e2ncime. Corpul s\u0103u este fabricat dintr-o singur\u0103 bucat\u0103 de lemn de paulownia. Camera rezonatorului este scobita dint-o bucata de paulownia. Paulownia este un gen ce cuprinde \u00eentre 6 \u0219i 17 specii (\u00een func\u021bie de autoritate taxonomic\u0103) de plante din familia Paulowniaceae, legate si uneori chiar incluse \u00een familia Scrophulariaceae. Ele sunt native din America de Nord, o mare parte din China, din sudul pana \u00een nordul Laos-ului \u0219i Vietnam, precum \u0219i cultivate \u00een alt\u0103 parte a Asiei de Est, \u00een special \u00een Japonia \u0219i Coreea (aici copacul se numeste\uc624\ub3d9\ub098\ubb34 \u2013 n.r.). Aceste plante sunt, de fapt, foioase de 12-15 m (40-50 ft) inaltime, cu frunze mari, in forma de inima (15-40 cm diametru), aranjate \u00een perechi opuse pe tulpin\u0103. Florile apar prim\u0103vara devreme si au cca 10-30 cm lungime, cu o corola violet-tubulara, semanand cu o floare foxglove. Fructul este o capsul\u0103 uscat\u0103 si con\u021bine mii de semin\u021be.<\/p>\n

2. Sanjo gayageum<\/em> are aproximativ 142 de cm lungime, 23 de cm latime si 10 cm ad\u00e2ncime. Placa de sunet este realizata tot din paulownia, dar partile laterale si din spate sunt din lemn tare, cum ar fi castan sau nuc. Pe placa de sunet, anjok (poduri mobile) sus\u021bin corzile. Aceste poduri se misca pentru a ajusta reglarea \u0219i intona\u021bia.<\/p>\n

Sursa text: www.en.wikipedia.org<\/a><\/p>\n

Traducere: Han Sarang<\/p>\n

\"2\"<\/a> \"3\"<\/a> \"4\"<\/a> \"5\"<\/a> \"6\"<\/a> \"8\"\u00a0\u00a0\"7\"<\/a> \u00a0\"9\"<\/a>\u00a0\u00a0 \"10\"<\/a> \"12\"<\/a>\u00a0\u00a0\"14\"\"13\"<\/a><\/p>\n

 <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Gayageum sau kayagum este un instrument tradi\u021bional coreean cu 12 corzi, desi unele variante mai recente au 21 sau un..<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":693,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[1],"tags":[70,154,155,156],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.saranghanguk.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/679"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.saranghanguk.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.saranghanguk.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.saranghanguk.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.saranghanguk.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=679"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.saranghanguk.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/679\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":694,"href":"https:\/\/www.saranghanguk.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/679\/revisions\/694"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.saranghanguk.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media\/693"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.saranghanguk.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=679"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.saranghanguk.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=679"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.saranghanguk.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=679"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}