Călătorii gastroliterare #3: Coreea de Sud, între literatură și savoare culinară. O experiență de neuitat

A treia ediție a „Călătoriilor gastroliterare”, semnată de AIVI și Perfectiv, cu sprijinul Grill Garden & Hidden – The Social Space, a invitat publicul bucureștean la o aventură a simțurilor, unde savoarea preparatelor tradiționale coreene s-a împletit armonios cu literatura coreeană.

„Călătorii gastroliterare” este un eveniment creat de Elena Drăgușin-Richard și Iulia Dromereschi, două traducătoare care au reușit să transforme pasiunea pentru literatură și gastronomie într-un concept cultural aparte. După succesul edițiilor anterioare – dedicate Siciliei și Statelor Unite – cele două au propus de această dată o incursiune în cultura coreeană, completată de un meniu special creat împreună cu Chef Roland de la Grill Garden, un fan declarat al bucătăriei asiatice. 

De această dată, evenimentul s-a bucurat și de sprijinul Editurii Alice Books, care contribuie constant la promovarea literaturii coreene cu noi titluri publicate în România. Alături de Andreea Verde, PR-ul editurii, spațiul cultural a fost reprezentat și de Ana Negrilă, absolventă de Engleză-Coreeană (licență) și de Studii Est-Asiatice (masterat). Cele două au prezentat publicului, cu claritate și profesionalism, universul literaturii coreene în traducere, explorând teme extrem de sensibile prin intermediul a două romane foarte populare: Migdală, de Sohn Won-pyung, și Vreau să mor, dar vreau să mănânc tteokbokki, de Baek Sehee.

Cum a început Valul Coreean: anii ’90 și expansiunea K-culture

Panelul dedicat literaturii coreene a fost dublat de o prezentare interactivă a fenomenul „K-Wave”, Bianca Iamandei aducând o perspectivă interesantă și foarte bine documentată în ceea ce privește ascensiunea K-culture.

Am văzut, astfel, că Hallyu (한류), tradus prin „Valul Coreean”, este termenul folosit pentru a descrie expansiunea și popularitatea globală a culturii sud-coreene. Termenul a apărut la sfârșitul anilor 1990, când serialele TV coreene și muzica K-pop au început să câștige un public tot numeros în țări asiatice precum China, Japonia, Taiwan sau Thailanda. Ulterior, fenomenul s-a extins la nivel mondial, incluzând:

• K-pop (muzica pop coreeană și trupele de succes internațional): BTS, BLAKPINK, Stray Kids, Ateez, Astro, Aespa, Itzy, Super Jounior, Big Bang, 2PM, BAP, EXO, SHinee, TVXQ etc.

• K-dramas (seriale TV): “Winter Sonata” (2002), “Dae Jang Geum” (Giuvaierul palatului – 2003), “Jumong” (2006), “Lee San” (Furtună la palat – 2007), “Empress Ki” (2013), “Goblin” – (Guardian: The Lonely and Great God – 2016), “Hotel del Luna” (2019) etc.

• K-movies (recunoscut și premiat pe plan internațional). Dintre acestea, “Parasite” (2019), regizat de regizat de Bong Joon-ho, este unul dintre cele mai importante și discutate filme sud-coreene, devenit un reper cultural la nivel mondial. Este o satiră socială intensă, care combină comedia neagră, drama și thrillerul, explorând tema inegalităților sociale și a luptei de clasă.

„Parasite” a scris, de altfel, istorie în cinematografie, premiile obținute de această peliculă sud-coreeană fiind remarcabile:

• Palme d’Or la Festivalul de la Cannes (2019) – primul film sud-coreean care câștigă marele premiu;

• Premiile Oscar (2020) – 4 trofee majore:

  • Cel mai bun film (primul film străin care obține această distincție)

  • Cel mai bun regizor (Bong Joon-ho)

  • Cel mai bun scenariu original

  • Cel mai bun film internațional

Alte filme coreene: Train to Busan (2016) – în regia lui Yeon Sang-ho – un film de groază cu zombie, plin de acțiune, dar cu un mesaj emoționant despre sacrificiu și umanitate; The Handmaiden (2016) – în regia lui Park Chan-wook – o adaptare a romanului Fingersmith, cu o poveste complexă despre înșelăciune, dragoste și trădare; Oldboy (2003) –  tot în regia lui Park Chan-wook, un thriller intens, cu o poveste despre răzbunare memorabilă și răsturnări de situație absolut șocante.

• Literatură și webtoons – Han Kang a dus numele literaturii coreene pe buzele tuturor după ce a reușit performanța de a câștiga Premiul Nobel pentru Literatură (2024), devenind astfel prima autoare sud-coreeană și una dintre puținele femei din lume care au primit această distincție. Prin acest premiu, literatura coreeană a intrat definitiv în canonul global, confirmându-și relevanța, dar și forța artistică. Printre lucrările sale de referință se numără: “The Vegetarian”, “Human Acts”, “The White Book” și “We Do Not Part”.

• Modă, gastronomia și frumusețe (K-beauty) – trei piloni importanți ai K-wave. Moda coreeană se remarcă prin combinarea stilurilor tradiționale – pornind de la fascinatul Hanbok coreean – cu tendințele moderne, prin creativitate și atenție la detalii, influențând stilul tinerilor din întreaga lume. Gastronomia coreeană, cu preparate precum kimchi, bibimbap sau tteokbokki, cucerește gusturile internaționale prin combinații echilibrate de arome și texturi, restaurantele coreene și produsele de tip street food-ul devenind din ce în ce mai populare peste tot în lume. În același timp, K-beauty a redefinit standardele de frumusețe la nivel global, prin produse inovatoare, ritualuri de îngrijire complexe și cosmetice accesibile, transformând Coreea de Sud într-un trendsetter internațional în domeniul esteticii. COSRX, Innisfree, Etude House, Missha, Dr. Jart+ sau Beauty of Joseon sunt doar câteva dintre brandurile coreene de top, publicul din România fiind și el familiarizat cu produsele lor.

Astăzi, „Hallyu” nu desemnează doar divertismentul sud-coreean, ci și felul în care acest popor își promovează identitatea culturală pe scena globală, devenind un veritabil fenomen social și economic.

Experiență culinară pentru simțuri – răsfăț pentru papilele gustative

Întâlnirea dintre K-Wave și literatura coreeană a fost îmbogățită de o degustare culinară, printre preparatele care au făcut deliciul publicului aflând-se puiul coreean prăjit cu sos Korean Crying Tiger / sos Soy Ginger, Japchae cu legume (variantă vegetariană), salată Gamja (cartofi, castravete și ou) și Kimchi proaspăt de varză.

Concurs de gătit kimbap: distracție și cultură culinară

Publicul a fost apoi invitat să participe la un concurs de gătit kimbap, unul dintre cele mai cunoscute și iubite preparate din bucătăria coreeană. Concursul a avut o dublă miză: pe de o parte, a fost un prilej de distracție și socializare, iar pe de altă parte, o ocazie de a descoperi secretele unui fel de mâncare cu o puternică încărcătură culturală.

Adesea comparat cu sushi-ul japonez, dar având o identitate proprie, Kimbap-ul este un preparat absolut delicios,  realizat din orez condimentat cu ulei de susan, așezat pe foi de alge și rulat alături de diverse ingrediente colorate: legume (morcovi, castraveți, spanac, avocado), ou, pește (surimi, ton) sau carne. Concursul a scos la iveală nu doar abilitățile culinare ale participanților, ci și creativitatea lor în alegerea combinațiilor de gust și în prezentarea finală a rulourilor.

Atmosfera a fost una extrem de animată. Un juriu format din organizatori și invitați speciali a degustat preparatele, punctând echilibrul aromelor, aspectul estetic și originalitatea. Câștigătorii s-au ales cu mici premii simbolice, însă adevărata recompensă a fost experiența în sine: posibilitatea de a învăța, prin joacă și gust, mai multe despre cultura coreeană. Concursul a fost sponsorizat de K-Food România.

La final, vizitatorii au putut răsfoi titluri coreene puse la dispoziție de Editura Alice Books, prezentă cu un mini-stand, transformând evenimentul într-o experiență completă, deopotrivă culinară și culturală.

De altfel, pe lângă cele două titluri menționate mai sus, Alice Books a tradus și publicat în limba română titluri coreene remarcabile, printre care se numără:

• „Vegetariana” de Han Kang

• „Faptele umane” („Human Acts”) de Han Kang

• „Pavilionul femeilor” de Kim Dong-ni

• „Între ape și pământ” de Shin Kyung-sook

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.