news-p.v1.20260417.97559dba2a1b4b4b842ab0d83cdfa8b4_P1

Cât de departe ai merge ca să arăți mai tânăr?

Știm cu toții că în Coreea de Sud aspectul fizic are o foarte mare importanță, iar oamenii adesea dezbat aspectul actorului X sau vai ce schimbat e cântărețul Y și tot așa.
Presiunea societății pentru ”frumos” și ”perfect” alimentează industria de cosmetice și pe cea a operațiilor estetice.

În Coreea de Sud se efectuează anual peste 1,2 milioane de proceduri și operații estetice. Printre cele mai populare intervenții se găsesc rinoplastia, chirurgia pleoapei duble, conturarea facială (maxilarul în formă de V), augmentarea mamară și lipo-aspirația.
Există și un turism medical care atrage anual sute de mii de turiști din China, Asia de Sud-Est, Statele Unite și Europa, care vin în Coreea pentru proceduri estetice.
Marea majoritate a clinicilor sunt concentrate în cartierul Gangnam din Seul.

Potrivit unui articol al publicației coreene în limba engleză, The Korea Herald, produsele de tip ”skin booster” – în traducere, stimulatori ai pielii – ar putea conține părți din pielea umană.

Poate că sună ciudat și puțin grotesc, dar iată că industria coreeană pentru înfrumusețare caută soluții care atrag după sine diverse reacții din partea publicului.

Iată ce spune articolul:

”Utilizarea materialelor de origine umană în industria estetică din Coreea de Sud stârnește critici pe măsură ce companiile lansează produse de tip „skin booster” (stimulatori cutanați) pe bază de matrice extracelulară, obținute din piele umană donată. Numărul acestor produse – prezentate adesea ca alternative la substanțele injectabile sintetice sau realizate prin bioinginerie – este în creștere. Se preconizează că, până la sfârșitul acestui an, pe piața coreeană vor fi lansate până la șapte astfel de produse, după debutul lor în 2024.

Cu toate acestea, astfel de produse rămân într-o zonă gri din punct de vedere legislativ. Criticii și-au exprimat îngrijorarea cu privire la siguranță și etică, în timp ce autoritățile adoptă o atitudine prudentă.

Subiectul a fost abordat în cadrul unei audieri parlamentare în luna octombrie a anului trecut și dezbătut ulterior, în luna aprilie, la un forum desfășurat la Adunarea Națională, unde experți și oficiali guvernamentali au discutat despre modalitățile de reglementare a utilizării țesuturilor umane donate în scopuri medicale și comerciale.

Kwon Dong-ju, avocat în cadrul firmei Yoon și Yang din Seul, a declarat că supravegherea actuală se limitează la controlul infecțiilor și al contaminării, lipsind standarde mai cuprinzătoare privind siguranța biologică și studiile clinice – cerințe standard pentru produsele farmaceutice și dispozitivele medicale. În timp ce alte dispozitive medicale necesită ani de testare și investiții înainte de a fi aprobate pentru piață, unele produse bazate pe țesuturi umane sunt supuse unor standarde relativ permisive, a afirmat Kwon.

Deoarece aceste produse sunt clasificate drept transplanturi de țesut, și nu ca dispozitive medicale, atenția autorităților de reglementare s-a concentrat în principal pe compatibilitatea transplantului. Criticii susțin că această clasificare nu reflectă modul lor real de utilizare, care este similar cu cel al stimulatorilor cutanați convenționali. Unii participanți la forum au subliniat că țesuturile donate din convingeri personale sau religioase nu ar trebui utilizate în scopuri comerciale, adăugând că o astfel de practică ar putea descuraja și mai mult donarea de corpuri umane în Coreea – un fenomen care înregistrează în prezent aproximativ 200 de cazuri pe an.

Stimulatorii cutanați pe bază de matrice extracelulară (ECM) funcționează prin injectarea unor materiale extracelulare, precum colagenul, prelevate din straturile profunde ale pielii – provenite, în principal, de la cadavre donate. Procesul implică înghețarea, uscarea, pulverizarea și eliminarea celulelor. Potrivit Ministerului Sănătății și Bunăstării, aceste materiale sunt, în prezent, importate, iar corpurile donate la nivel național nu sunt utilizate în acest scop.

Utilizate inițial în proceduri de reconstrucție – cum ar fi reconstrucția mamară sau tratarea arsurilor – aceste materiale au pătruns recent pe piața mai largă a esteticii, impulsionate de cererea tot mai mare din partea consumatorilor.

Medicii care utilizează materiale de origine umană afirmă că este dificil să-și gestioneze cabinetele dacă refuză solicitările pacienților, a declarat Yoo Byung-wook, profesor în cadrul Spitalului Universitar Soonchunhyang.

Potrivit criticilor, opinia publică rămâne, în mare parte, negativă. Un sondaj realizat de Lee Dong-han, profesor la Universitatea pentru Femei Sookmyung, a relatat că 60,9% dintre cei 1.034 de adulți chestionați susțin interzicerea sau impunerea unor restricții severe privind utilizarea țesuturilor umane în scopuri estetice.

Autoritățile recunosc existența unor îngrijorări atât de ordin etic, cât și legate de siguranță, însă subliniază dificultățile practice de a face distincția între tratamentul medical și utilizarea estetică – în special în situații precum îngrijirea arsurilor sau tratarea cicatricilor post-acneice. Ministerul Sănătății a anunțat că va adopta o abordare prudentă în stabilirea scopului și a nivelului de reglementare, pentru a evita afectarea aplicațiilor terapeutice legitime, în timp ce Ministerul Siguranței Alimentelor și Medicamentelor analizează măsuri menite să restricționeze publicitatea pentru procedurile cu scop cosmetic.”

În 2024, clinicile de dermatologie și chirurgie plastică din Coreea de Sud au introdus o nouă generație de tratamente injectabile, precum Re2O sau CellREDM. Spre deosebire de fillerele clasice sau stimulatoarele sintetice cu colagen, aceste produse folosesc matrice extracelulară acelulară procesată în microparticule. Acestea sunt provenite de la donatori umani, a căror piele este curățată complet de celule, păstrând doar structura naturală de colagen și elastină.
Aceste tratamente injectabile ajută la refacerea directă a structurii fizice a pielii, cresc densitatea dermică, îmbunătățesc elasticitatea și estompează ridurile fine.

Ați fi dispuși să folosiți astfel de tratamente dacă ați ști ce conțin?

Sincer, deși la prima citire a articolului din publicația coreeană am rămas puțin uimită, astfel că mi-au trebuit câteva luni să vă pot împărtăși această știre, acum aș avea o părere diferită, deoarece mă gândesc la donatorii de organe și la cum pot salva alte vieți. Chiar dacă aici vorbim de frumusețe, poate că sunt persoane care suferă de afecțiuni ale pielii și acesta ar fi singurul tratament care le-ar ajuta să se simtă mai bine în pielea lor. Trebuie să recunoaștem că fața și aspectul fizic sunt prima noastră carte de vizită, iar în anumite domenii frumusețea exterioară poate face diferența.

Să recunoaștem că ne uităm și noi cu jind la frumoșii actori, cântăreți și chiar ajungem să-i idolatrizăm, dar numai ei știu prin ce au trecut ca să ajungă în lumina reflectoarelor. Chiar zilele trecute am văzut o poză cu actorul Lee Soo-hyuk care a devenit foarte comentată în mediul online. Subiectul? Vai, dar ce s-a întâmplat cu fața lui? Poza prezenta o diferență majoră față de cum arăta actorul în trecut. Acum depinde foarte tare și de poziția din care s-a făcut poza și dacă a fost sau nu prelucrată înainte de publicarea sa online. Dacă vă interesează subiectul, detaliez într-un articol viitor.

Revenind la tratamentele faciale cu produse ”speciale”, oare această practică să fie doar în Coreea de Sud sau credeți că este răspândită pe tot globul?

Aștept părerile voastre în comentarii.

Până data viitoare, aveți grijă de voi!

 

 

Sursa: The Korea Herald, 히트뉴스




There are no comments

Add yours

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.